Etichete

, , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Un apartament incredibil, în care proprietarii, Paul și Julia, s-au mutat după ce au aniversat zece ani de căsătorie și pe care l-au redecorat în opt luni pentru a le reflecta personalitatea și iubirea pentru mare și yahting.

Cine spune că trebie să locuiești pe plajă pentru a avea o casă în stil nautic? :). Acest apartament situat pe Insula Vasilievsky – St. Petersburg, Rusia – decorat după imaginea proprietarilor săi sparge tiparele aducând marea în interior.

Și arta :).

Pe peretele din dreapta o lucrare semnată Kerim Ragimov.

Și bineînțeles cât mai mult alb și… cât mai multă artă.

Îmi place enorm că au reușit să îmbine utilul cu plăcutul într-un spațiu relativ îngust – biroul își găsește întotdeauna locul în camera de zi.

Un ceas și un barometru cumpărate de la Fordewind-Regatta (în cazul în care ajung în Rusia, voi ști de unde să îmi cumpăr obiecte pentru un decor nautic…) și o barcă adusă din Stockholm.

Pe perete – fotografii de Boris Smelov și între canapele… barul!

Pentru că iubesc pereții înalți sau orice artificiu care mi-ar permite o fereastră ce tinde spre cer :), mi se pare genial să rotunjești unghiurile dintre pereți și tavan pentru a crea senzația de înălțime. Îmi plac și reflectoarele teatrale alese pentru iluminat – par a fi șinele unui tren așezate strategic pentru a pune în lumină operele de artă.

Acum că toamna începe să își facă din ce în ce mai simțită prezența aducându-ne ploi și luându-ne grade, nu pot să mă gândesc decât la vinul fiert pentru care este menită această sobiță. Brr!

Întotdeauna mi-a fost „frică” de spațiile lungi și înguste, însă decorul acestui apartament m-a suprins plăcut – cu puțină creativitate și îndrăzneală lucrurile pot căpăta nuanțe nebănuite.

Mi se pare o idee foarte ingenioasă aceea de a folosi scaunele pe post de noptiere (abia aștept să pun ideea în practică). Iar faptul că pereții casei respiră artă prin fiecare por (mai sunt câteva pete de alb, dar vor fi valorizate de câteva tablouri/ fotografii în curând) îmi menține atenția și curiozitatea vie.

Ce puteți face cu niște rafturi din lemn de tec anterior utilizate pentru CD-uri? Ei bine, orice :), dar dacă vreți o idee mai concretă – cumpărați niște coșulețe sau niște cutii de la Ikea (de exemplu) și ascundeți lucrurile de care aveți nevoie când sunteți în dormitor, dar care vă deranjează atunci când rămân împrăștiate prin cameră.

Ați vrea să le transmiteți copiilor voștri iubirea pentru artă? Ei bine, nimic mai simplu – în camera lor atârnați-le tablourile și fotografiile la nivelul ochilor lor, astfel încât să le poată admira cu ușurință. Ei vor fi încântați, iar voi mulțumiți. În camera lui Alice, fetița proprietarilor, există tablouri și fotografii realizate de Vladimir Zagorov (artistul „responsabil” și de o parte din tablourile din camera părinților) și de Alexander Florensky.

Un cal de lemn realizat în 1930 și care a fost cumpărat din New York, de la o piață de vechituri de sub podul Brooklyn – iupi :).

Simplitatea albului și veselia culorilor care îl încălzesc mi se pare combinația perfectă pentru o cameră de copil. Poftiți la joacă!

Din nou, rămân surprinsă de ingeniozitatea utilizării spațiului.

Și acum încep fotografiile cu bucătăria mea de vis! (știu, spun mereu același lucru :D).

Lămpi industriale – da, da, da.

OK. Dacă nu m-ar speria praful care se așează peste tot, cu siguranță ar intra și în borcane dacă i s-ar permite, aș milita pentru rafturi și etajere din tot sufletul… Însă am o mică rezistență de ordin practic, dar cum frumusețea câștigă întotdeauna, let’s do this!!! Eu deja am început să strâng borcane (bine, mai mult cutii, dar suntem aproape în același registru, nu?)

Un frigider imensssss …

… și un aragaz cumpărat de la  Galeria Bulthaup, pe care proprietarii îl consideră principalul punct de atracție al apartamentului – nu e rău deloc, ce ziceți, îl trecem sau nu pe lista de dorințe?

Ferestrele care se deschid doar de la jumătate în sus, astfel încât pervazul să poată fi folosit pentru obiecte de decor mi se par un plus de inspirație, iar colțul de luat masa este creat parcă să te transpună într-o cafenea pariziană…

De mult nu mai văzusem o baie care să fie atât de mică și de cochetă.

Iar faptul că arta își găsește loc chiar și pe rafturile din baie – fotografii de Herve Lewis – alături de scoicile aduse de proprietari de prin călătorii, nu face decât să îmi întărească starea de bine pe care mi-au transmis-o aceste imagini.

sursa desire to inspire și the village

:).

Vă doresc un sfârșit de săptămână cu soare în suflet!

Anunțuri